În ultimii ani piaţa sistemelor de operare s-a schimbat simţitor. Sistemele de operare de la Microsoft au pierdut din supremaţie pe unele segmente; de exemplu, conform Wikipedia, 97% din Supercomputere sunt construite în jurul Linux, în timp ce pe servere Linux rulează doar pe 36% de unităţi, alte 30% fiind cu MAC sau alte sisteme Unix (iOS, Fress BSD, Solaris, etc.), Windows-ului revenindu-i doar puţin mai mult de 33%. Într-adevăr, la capitolul desktop Linux stă destul de slab în comparaţie cu Windows: doar 1,5%, cu şanse de creştere imense, datorită maleabilităţii şi, nu în ultimul rând, gratuităţii de care se bucură.
Totuşi, multe întreprinderi, administraţii sau chiar guverne au adoptat Linux. Să aruncăm o privire asupra câtorva dintre locurile unde nu mulţi s-ar gândi că sunt rulate sisteme de operare care au la bază kernelul Linux:
Utilizatori guvernamentali de Linux
1. U.S. Navy Submarine Fleet – flota de submarine nucleare ale US Navy foloseşte GNU/Linux.
2. Oraşul Munich, Germania - München-ul a ales în 2005 să migreze un număr de 14.000 de calculatoare folosite în administraţia locală pe un sistem de operare gratuit care are la bază Ubuntu Linux.
3. Spania – Spania rămâne cel mai puternic susţinător şi utilizator de Linux din perspectiva unui guvern naţional. Linux-ul este puternic răspândit în întreaga Spanie, mai ales când, în 2002, administraţia din Extremadura şi-a creat propria distribuţie Linux personalizată, numită LinEx, bazată pe Debian şi utilizând Gnome ca mediu desktop implicit.
4. Federal Aviation Administration – Ce utilizatori guvernamentali de Linux sunt mai fericiţi decât Administraţia Federală a Aviaţiei (FAA) din Statele Unite? Conform Wikipedia, în 2006 US FAA a făcut un anunţ prin care a adus la cunoştinţă migrarea completă către Red Hat Enterprise Linux în mai puţin de o treime din timpul planificat, economisind şi 15 milioane de dolari.
5. Parlamentul francez - Parlamentarii din Franţa au ales în noiembrie 2006 să scape de Windows în favoarea Ubuntu Linux. În 2014, pe 1.154 staţii de lucru din Parlament rula Ubuntu cu OpenOffice ca suită gratuită office, Firefox ca browser web şi un client e-mail open source.
6. Banca Industrială şi Comercială a Chinei (proprietate a statului) – În 2005 s-au decis să migreze la Linux toate cele 20.000 de computere care le aparţineau. Cea mai mare bancă din China a luat hotărârea să achiziţioneze o licenţă de "utilizator nelimitată" ca parte a integrării Linux-ului, acţiune încheiată în 2008.
7. Şcoli şi colegii din Pakistan - În 2002, guvernul pakistanez a creat o Unitate pentru Mobilizarea Resurselor Tehnologice (Technology Resource Mobilisation Unit) pentru a promova răspândirea de software open source (cum e şi Linux) în întreaga ţară. Unitatea (care cuprindea academicieni, oameni de afaceri şi oficiali guvernamentali) a avut un succes enorm în educarea utilizatorilor de calculatoare din întreg Pakistanul pentru a folosi software gratuit.
O listă cu alţi utilizatori guvernamentali ai Ubuntu Linux se află AICI.
Utilizări educaţionale ale Linuxului
8. Şcoli ruseşti - În 2007, Rusia a anunţat că toate şcolile sale vor începe să ruleze sistemul de operare open source Linux. Un raport BBC pe această temă spunea că tendinţa în şcolile ruseşti era de a rula copii piratate Windows. Din momentul în care Rusia a intrat în WTO, practica nu a mai fost acceptată.
9. Universităţi germane - ComputerWeekly.com a declarat în august 2007 că aproximativ 560.000 de studenţi germani plus câteva mii de angajaţi de la 33 de universităţi din Germania vor lucra pe sisteme de operare bazate pe linux de la Novell.
10. Filipine - Adoptarea Linux a fost prezentată de către ComputerWorld ca o "revoluţie a educaţiei", după implementarea cu succes pe 13.000 de computere a sistemului de operare Fedora Linux, avându-se în plan instalarea Ubuntu pe alte 10.000 de unităţi.
11. Georgia – Fosta republică sovietică a început în 2004 să ruleze Linux pe calculatoarele din şcoli, în principal Kubuntu, Ubuntu şi alte distribuţii bazate pe Fedora, conform Wikipedia.
12. Statul indian Tamil Nadu - LinuxWatch.com a relatat că, după ce a avut necazuri cu Microsoft, a luat hotărârea să distribuie 100.000 de laptop-uri cu Linux studenţilor.
13. Şcoli elveţiene - Wikipedia relatează că, începând cu septembrie 2008, Elveţia a instalat Linux şi OpenOffice pe 9.000 de computere din districtul Geneva.
14. Bolzano, Italia - Cu un număr de 16.000 de studenţi, a trecut la folosirea unei distribuţii Linux personalizate în toate şcolile sale din anul 2005.
15. Kerela, India - Rediff.com a relatat că, începând cu septembrie 2006, în Kerela, India, aproximativ 1,5 milioande de elevi şi studenţi din cele 2.650 de licee şi şcoli de stat nu vor mai folosi platforma Windows pe calculatoarele educaţionale, aceasta fiind înlocuită cu software-ul liber GNU/Linux.
Utilizatori business Linux
16. Novell – Compania Novell a anunţat în 2006 că a trecut de la Windows la Linux pe calculatoarele angajaţilor. În aprilie 2006, aproximativ jumătate din forţa de muncă a Novell a migrat de la Windows la linux, până în noiembrie acest procent crescând la 80%.
17. Google - Imensa corporaţie rulează Linux pe calculatoarele sale - desigur, o versiune personalizată, care să fie pe placul lor. Să nu uităm că şi sistemul de operare Android (creat de Google) de pe telefoane are la bază tot Linux.
18. IBM – IBM foloseşte Linux pe calculatoarele şi serverele sale. În 2006 IBM a lansat o campanie de televiziune prin care anunţa că "IBM sprijină Linux 100%".
19. Panasonic – Gigantul producător de electronice Panasonic foloseşte Linux în câteva din activităţile sale. Similar mai multor firme din această listă, Panasonic a început să folosească Linux abia după ce Windows NT s-a dovedit insuficient pentru necesităţile cerute de companie referitoare la mesageria vocală.
20. Virgin America – Aceasta este o companie aeriană low-cost din Statele Unite condusă de Richard Branson care foloseşte Linux pentru a furniza programe de divertisment în timpul zoborurilor, conform TechCrunch. Sistemul de divertisment (cunoscut ca RED) este furnizat de Red Hat şi are la bază Fedora şi a fost adoptat pentru că este "foarte stabil şi rapid".
Frumos articol, felicitări.
Să nu uităm de Stația Spațială Internațională care a trecut la o versiune de Debian.
Mulţumesc. Sunt convins că sunt mult mai multe instituţii care au migrat la Linux, dar n-ai cum să le ştii pe toate. 🙂 Mai ales în condiţiile în care zi de zi tot mai mulţi adoptă Linux în defavoarea Windows - schimbările sunt prea rapide. 🙂
ISS foloseste un Debian cu kfreebsd kernel. Deci, strict tehnic, ISS foloseste un BSD, nu un linux. Doar o problema de semantica, din moment ce BSD e tot unix-based.
E normal ca bugetar sa folosesti cu responsabilitate bani contribuabililor, de aceea la noi pare iesit din comun sa folosesti LINUX in scoli, administratie, etc. pentru ca nu exista notiunea de responsabilitate financiar-bugetara, pentru ca daca ai functie si esti bugetar trebuie sa ai Mercedes si ca IMM-ist... Logan si nu invers, e complicat, e cam asa:
Vine un "producator" de soft de contabilitate la un amic, care gandea absolut normal si folosea Linux ca avea 50 de compuri imultit cu licenta la Windows.... faceti voi socoteala si zice asa gretos, ca nu putea el sa-si puna gunoiul de soft, o furaciune prefacuta; " Ai mai D-l.... n-ai tu 2 lei sa-ti iei o licenta de Windows...", adica nu ca era el prost si nu-l ducea capu' sa faca ceva inteligent si softu' lui sa fie universal valabil. Sunt multe de zis... oricum articolul e bine venit!
Ai dreptate: NU există responsabilitate financiară pentru banii publici.
Iar la noi totul se face pe bază de cumetrii şi cunoştinţe. Nu trebuie să dau exemplul răsunător din "dosarul Microsoft" anchetat de DNA, că-l ştie crd toată lumea.