Există un număr mare de distribuţii Linux. Cele mai multe dintre ele se bazează pe câteva distribuţii principale. Ubuntu, Mint au un număr enorm de utilizatori, în timp ce alte distro-uri sunt utilizate de un grup restrâns. Linux nu mai este limitat doar la mediul desktop, s-a extins şi pe platforma mobilă. Mai jos sunt enumerate un număr de 9 distribuţii care merită să fie urmărite în 2015.
1. Ubuntu Touch
Ubuntu Touch a fost anunţat în 2013. Ne aşteptăm ca el să fie lansat, în sfârşit, anul acesta. A fost prezentat în versiune de test anul trecut; mulţi entuziaşti şi-au root-at telefoanele pentru a-şi instala Ubuntu Touch pe smartphone. Sistemul de operare are la bază aplicaţii web-based. Lumea întreagă aşteaptă o bună funcţionare şi performanţe mărită de la acest OS.
2. Ubuntu
Ubuntu va adopta, din câte se zvoneşte, o nouă aromă: Ubuntu Mate. Acesta are la bază o interfaţă diferită de Unity, fiind asemănătoare cu Gnome 2 dar, totuşi, inspirată de Unity. Această nouă aromă Ubuntu arată şi se simte ca în zilele apuse de înainte de Unity, vechiul Linux...
3. Elementary OS
Echipa de dezvoltare din spatele sistemului de operare Elementary a fost foarte activă în ultima . Acestea se concentrează pe proiectarea și interfața cu utilizatorul. Echipa de management din spatele Elementary OS se concentrează pe proiecte dezvoltate via bountysource.com.
4. SteamOS
SteamOS a fost proiectat să ruleze pe o nouă consolă de jocuri. Mulţi gameri au fost intrigaţi de ideea unui PC high-end care să ruleze Linux şi să fie, totodată, conectat la televizor. Sistemul trebuia să fie lansat anul trecut, valve încheind chiar parteneriate cu diferiţi distribuitori pentru lansarea acestei "Maşini cu abur - Steam Machine". În concluzie, ne aşteptăm să vedem pe piaţă SteamOS şi Steam Machine în acest an.
5. ChromeOS
Chromebook-urile s-au vândut ca pâinea caldă pe Amazon, cel puţin în ultimele luni. Dezvoltatorii portează aplicaţiile Android pentru a rula pe ChromeOS. Cu un număr mare de aplicaţii în magazinul Chrome, ne putem aştepta la un număr şi mai mare de clienţi pentru Chromebook în acest an. Google ar putea face ca topate aplicaţiile Android să fie disponibile pe ChromeOS, venind în întâmpinare cu o nouă versiune Google Play Store.
6. Android
Este cel mai cunoscut şi puternic produs bazat pe Linux al gigantului Google. Asus şi Acer au început vânzarea de laptop-uri cu Android. Se pot rula versiuni complete Microsoft Office sau Adobe Photoshop pe Android. Se aşteaptă ca Google să lanseze în 2015 o nouă versiune cu performanţe şi capacităţi îmbunătăţite.
7. Fedora
Acest distro a fost ignorat de utilizatori în ultimii ani. Lucrurile au început să se schimbe pentru Fedora după lansarea ultimei versiuni. Fedora a lansat anul trecut trei versiuni diferite: Workstation, Server şi Cloud. Sunt aşteptate mai multe schimbări şi upgrade-uri pentru fedora în 2015.
8. Sailfish şi Firefox
Sailfish şi Firefox ar putea lansa, în 2015, o nouă versiune a revoluţionarului sistem de operare mobil. Aceste 2 sisteme de operare pentru platformele mobile ar putea deveni o ameninţare majoră pentru dispozitivele cu Android şi Ubuntu Touch - bineînţeles, dacă-şi vor juca corect cartea. Odată cu apariţia mai multor distribuţii Linux mobile, sistemele de operare mobile existente vor întâmpina greutăţi în a-şi impune supremaţia şi a-şi menţine cota de piaţă.
9. Debian şi Devuan
Debian se numără printre cele mai longevive distribuţii Linux, având mai mult de 21 de ani. A fost şi încă îşi menţine popularitatea datoprită interfeţei sale uşor de utilizat şi structurii simple. Unii dezvoltatori Debian au creat un fork fără systemd, numit Devuan (un nume urât, după părerea mea). Controversele şi dezacordurile stârnite atât în rândul dezvoltatorilor cât şi al utilizatorilor, anunţă vremuri interesante pentru această "bătrână" distribuţie.
Traducere şi adaptare după Efytimes.
4rodeb a zis
https://edurolinux.wordpress.com/
Bobses a zis
N-ar fi stricat sa fi dat si niste lamuriri in comentariul tau cu link-ul respectiv...
4rodeb a zis
Sunt cel care dezvolta aceasta distributie Edu * Ro , special construita pentru invatamant, programe partial traduse, la urmatorul beta vor fi traduse mai multe programe in limba romana (nu se inghesuie nimeni sa traduca, desi multi se bat cu caramida in piept, asa ca o sa traduc eu), distributia are o multime de laboratoare virtuale pentru fizica, chimie, matematica, biologie utilizate de universitati din vest, un microscop electronic cu fotografii de inalta rezolutie, un laborator virtual de robotica. Toate aceste laboratoare nu le regasesti in distributiile dedicate educatiei. Bineinteles, pe langa softul non Debian, se regaseste si soft nativ Debian. Distributia este pe Debian, Mate(fork de Gnome 2) special construita pentru un consum de resurse cat mai mica. Daca va fi nevoie pot trimite un text cat mai detaliat
Bobses a zis
Pare interesant, de aceea am spus ca ar fi trebuit o mica prezentare. 🙂
4rodeb a zis
Edu * Ro este un sistem operativ din familia Linux, construit special pentru activitati didactice in unitati de invatamant. Sistemul de operare construit pe scheletul subfamiliei Debian, contine o multitudine de programe free pentru invatamant, incepand cu clasele primare si terminand cu invatamantul universitar, precum si diverse programe utilitare free. Aplicatii specifice pentru matematica, fizica, chimie, geografie, biologie, statistica,electronica, radioamatori, grafica, birou, muzica,editare audio si video, programare, sunt acompaniate de un laborator virtual Phet interactiv, precum si un microscop virtual, precum si de diverse aplicatii online. Un laborator de robotica completeaza cu succes lista de programe educative. O sectiune speciala adresata profesorilor, permite acestora creearea de diverse publicatii, atit pentru uzul elevilor, cat si pentru publicare online. O parte din programe sunt specifice sistemului de operare Debian, iar altele sunt create si utilizate de diverse universitati de renume din SUA si Europa.Interfata grafica bazata pe Mate (fork Gnome 2), ofera un compromis intre un consum redus de resurse si o interfata moderna si intuitiva, astfel incat sistemul poate rula fara probleme pe calculatoare mai vechi existente in unitatile de invatamant. Majoritatea programelor educative prezente in aceasta distributie sunt sub licenta GNU sau BSD, astfel incat costurile se reduc doar la mentenanta. Sistemul poate fi utilizat ca Live DVD, se poate instala ca sistem de operare independent pe hard disk, cat si in cadrul unei aule (experimental).
https://edurolinux.wordpress.com/
Bobses a zis
Pot sa preiau comentariul tau sa scriu un articol? Eventual poti sa-l faci tu, mai complex decat ai scris in comentariu, cu mai multe amanunte (de cand se lucreaza la el, etc.), mi-l trimiti si eu il public. E pacat sa nu aducem la cunostinta lumii munca ta.
4rodeb a zis
Normal, chiar ma incanta chestia asta! 🙂
Bobses a zis
Atunci astept. 🙂
4rodeb a zis
Totul a inceput cu scandalul Microsoft din vara trecuta. Cineva sustinea ca noi romanii nu suntem capabili sa construim un sistem de operare pentru educatie cat de cat acceptabil. Am luat taurul de coarne in timpul meu liber. Intai am cautat distributiile Linux construite pentru educatie. Am inceput sa le studiez, si am notat minusurile si plusurile fiecareia. Am cautat software educational utilizat de marile universitati vestice, am inceput sa instalez pe diverse configuratii, o multime de masini virtuale in virtual box / vmware, instalare pe hard real ( un Acer Aspire 7730 2 nuclee 4 Gb ram, un Dell Latitude cu acelasi ram si numar de nuclee, un I7 ). Fata de softul folosit de altii eu am introdus cateva laboratoare virtuale pentru fizica, chimie, biologie, matematica, un microscop virtual cu fotografii de inalta rezolutie (10 Gb are in final tot softul instalat pe hard), un laborator de robotica, un alt laborator specializat pentru simulari in fizica... Lista este pe site
aici: https://edurolinux.wordpress.com/2015/01/21/software-instalat/ Adica tot softul educational instalat. La grafica mai intilnim pe langa gimp, blender si Art of Ilusion, synfig, tupi, wings3d. La capitolul multimedia gasim Ardour, Lives, Hydrogen. Rosegarden, TuxGuitar, VLC, Gnome-mplayer, Pitivi
Bobses a zis
Am sa scriu articolul dupa-amiaza.
4rodeb a zis
Multumesc si raman dator! Ma poti contacta la [email protected]