Am scris aici despre Kogaion și Argent, două distribuții Linux 100% românești, așa că nu reiau prezentarea. Vreau să reamintesc doar despre Kogaion că este o distribuție dedicată utilizatorilor casnici, obișnuiți, care au nevoie de un sistem de operare gratuit, stabil, bun şi uşor configurabil (conform prezentării creatorilor săi).
Abia astăzi mi-am făcut timp să testez Kogaion. Articolul nu se vrea un review clasic, căci nu mă pricep cine știe ce la asta. Sunt doar câteva impresii personale, care sper că vor ajuta utilizatorii în luarea unei decizii potrivite pentru ei. Așadar, să începem!
Descărcare Kogaion
Kogaion se descarcă de pe website-ul grupului Linux care l-a creat: rogentos.ro. Am ales varianta cu Mate; versiunea descărcată: RC10 pe 64 de biți.
Rezultă un fișier .iso, care, pentru testare, trebuie instalat pe un device USB. În Arch, distribuția principală cu care lucrez și pe care o am instalată, toate distribuțiile .iso le ard pe USB folosind Multisystem (o unealtă excelentă pentru crearea unui Live USB multiboot - am mai scris despre el aici) sau Unetbootin.
Din păcate, Multisystem refuză să creeze USB-ul cu imaginea proaspăt descărcată. Cu Unetbootin, deși USB-ul Live a fost creat cu succes, sistemul refuză să booteze, primind eroare la grub. Așa că am făcut stick-ul USB bootabil cu gnome-disk-utility (click dreapta pe imaginea .iso și trimitere către unitatea USB).
După selectarea din BIOS a ordinii de boot (se alege USB ca primul hard disk - dar modalitatea diferă în funcție de producătorul BIOS-ului și de versiune), pornește, în sfârșit, procesul de lansare a distribuției.
Suntem întâmpinați de un ecran plăcut la vedere, unde avem mai mult opțiuni; printre ele, și aceea de selectare a limbii române apăsând tasta F2. Alte opțiuni de bootare pot fi alese cu tasta F5.
După ce am schimbat în limba română (tot ceea ce instalez pe calculatorul personal este în engleză, dar acum am vrut să văd cât de bine este localizată distribuția), navigăm cu tastele săgeți pe prima opțiune - Start Kogaion Linux și, cu un simplu Enter, așteptăm încărcarea distribuției în memoria RAM.
Primele impresii
Nu după mult timp (mult mai puțin decât îi este necesar unei distribuții Ubuntu Live să pornească), suntem întâmpinați de ecranul de start Kogaion:
În meniul Aplicații --> Kogaion, avem posibilitatea de a ajunge la pagina de documentație Gentoo (pe care se bazează Kogaion), documentație Kogaion (din păcate pe această pagină încă nu se află nimic), depozite software Kogaion și, foarte important pentru cei care vor folosi această distribuție zilnic, către canalul de IRC pentru suport online (hm, eu n-am mai folosit IRC de prin anul 2000 - 2001...).
Acesta este un mare-mare minus (cred că reprezintă dezavantajul principal al Kogaion de astăzi - în viitor, rămâne să vedem): lipsa totală a documentației scrise. Este greu, dificil, să tot apelezi la cineva care trebuie să fie online în permanență pentru ajutor cu distribuția; ei sunt câteva persoane care oferă ajutor - ce se va întâmpla dacă vor fi apelați de zeci sau sute de solicitanți? Cum vor reuși să răspundă în timp foarte scurt tuturor? Dacă nu se ajunge la o soluție pentru prezentarea unei documentații scrise (wiki), cred că cei care vor avea de gând să folosească distribuția vor renunța.
Mediul desktop ales de mine este Mate (versiunea 1.8.1), așa că Kogaion vine cu programele clasice din Mate: Pluma ca editor de text, Mate Calculator, pe partea de office are Atril ca vizualizator pdf și un dicționar, Eye ca vizualizator de imagini; aplicații pentru Internet: Deluge (client torrents), HexChat, Links și Firefox ca browsere web (serios? Links? cine naiba folosește în anul 2015 un browser web în terminal?), navigator Avahi de server VNC și navigator de servere SSH Avahi.
În Multimedia, pentru început, avem doar posibilitatea de a configura sunetul.
Conectarea la Internet
Având un ONT Huawei de la RDS, conectarea la internet se face automat. Dar există și posibilitatea de a o seta manual, în cazul în care conexiunea nu se realizează "din zbor":
Centrul de control
Ca orice distribuție care se respectă, și Kogaion vine cu un centru de control, de unde putem accesa foarte ușor o parte din dedesubturile distribuției:
Instalarea aplicațiilor
Kogaion are un centru software, numit Rigo. La prima rulare, se actualizează depozitele software. Există posibilitatea de a instala și programe din repositories de care se bucură distribuția.
Eu am instalat VLC și Gimp ca să editez capturile de ecran (am căutat Pinta și Shutter, dar nu le-am găsit); la fel, LibreOffice se află la versiunea 4.4, deși a apărut de ceva timp 5.0:
Acest aspect este un alt minus al aplicației, care ar putea îndepărta utilizatorii obișnuiți spre o distribuție cu un foarte bogat centru software, cum ar fi Ubuntu și derivatele: lipsa aplicațiilor în depozitul distribuției. Pentru un utilizator un pic mai avansat, nu este o problemă compilarea din surse (deși asta nu e o soluție pentru mult timp, căci instalarea în acest mod este mare mâncătoare de timp).
Audio & Video
Pentru început, am testat distribuția pe youtube: a rulat fără probleme un clip de test, la rezoluția de 720p (sunet și sonor foarte bun):
În VLC (instalat anterior) am rulat un fișier .mkv:
Instalarea pe hard disk
Cine se declară mulțumit de ccea ce a văzut, poate instala distribuția pe hard disk folosind installer-ul oferit: Calamares.
Verdictul
Este una dintre puținele distribuții pe care le-am văzut rulând așa de rapid în modul Live. Nu știu, poate și pentru că are puține aplicații instalate, sau pentru că e bazat pe Gentoo (una din cele mai rapide distribuții existente - pe care n-am apucat s-o testez, căci durează foarte mult instalarea); am fost foarte plăcut impresionat de rapiditatea sa.
Partițiile de pe hard disk-urile din sistem pot fi montate cu un singur click, accesarea fișierelor de pe ele fiind apoi floare la ureche.
Localizarea în română pare bună spre foarte bună (cel puțin atât cât am testat nu am văzut lipsuri majore).
Mate și XFCE sunt alegerile perfecte pentru o distribuție rapidă, dar care să fie și modernă.
Probabil depozitele software vor fi îmbunătățite, la fel și pagina de documentație - timp este, căci distribuția se află abia la versiunea Release Candidate.
Una peste alta, comparând plusurile cu minusurile, având în vedere promisiunile celor care se ocupă de distribuție (sper, și îmi doresc, să nu fie doar entuziasmul începutului), văd distribuția ca fiind una care promite, mai ales în mediul instituțional, unde suportul poate fi oferit de o singură persoană pentru mai multe sisteme deodată.
Deocamdată, nu recomand Kogaion ca sistem de operare principal pe calculatoarele de acasă ale utilizatorilor începători, obișnuiți doar cu click și install din repositories. Fiind o distribuție minimală, care lasă utilizatorilor săi libertatea totală de configurare, în funcție de ceea ce folosesc ei: instalare suită office, player video și audio, editor foto, etc., nu se mulează pe userii simpli, fără un minim de cunoștințe Linux. Este un pic mai mult de muncă pentru cineva care vrea să instaleze o aplicație ce nu se află în depozitele Kogaion.
În cele câteva ore de rulare Live, nu am avut absolut nicio eroare, niciun crash.
Doresc succes băieților care se ocupă de Kogaion. Pentru a merge mai departe, această distribuție are nevoie de o echipă mai mare: suport, popularizare, întreținere, menținere, actualizare, etc. Ar fi mare păcat ca un lucru așa de promițător să moară.
Acest articol l-am scris din Kogaion în modul Live USB. 🙂
Se poate scrie pe stick USB cu Rufus si merge ok.
Problema este sa-l faci persistent distributia Live.
Mai cautam
"Acesta este un mare-mare minus lipsa totală a documentației scrise"
N-ai căutat destul, are și documentație:
http://wiki.rogentos.ro/wiki/Categorie:Kogaion_Linux
Problemele vizavi de documentație apar din cauza confuziei între rogentos și kogaion|argentos.
O explicație simplificată ar fi că rogentos e « grupul de lucru » în timp ce kogaion și argentos sunt rezultatele muncii echipei de pinguini entuziaști.
Desele mențiuni la Sabayon Linux din wiki apar din cauză că Kogaion e practic un respin Sabayon nu Gentoo.
Rigo e interfața grafică a managerului de pachete din Sabayon Linux.
La fel equo pentru linia de comandă.
IIRC-ul e întradevăr arhaic dar pare preferat de astfel de oameni, adică dezvoltatorii de soft. Eu am intrat și surpriză, chiar erau pe acolo, norocul meu că se pregăteau pentru un fel de conferință online
O primă creștere a puterii de penetrare a distribuției kogaion ar fi dacă toate pachetele Sabayon ar putea fi găsite și în depozitele Kogaion altfel n-ai aproape nimic din Kde, e doar Mate și Xfce, deci Gnome + kernelul
Nu ai citit cu atenție: nu am căutat nimic, am dat doar click în meniu pe Documentație Kogaion. Din câte îmi amintesc, adresa unde am fost direcționat e aceeași ca cea pusă de tine acum, doar că atunci era goală. Văd că între timp au adăugat conținut, ceea ce e foarte bine.
Dezvoltatorii spun că e Gentoo, tu că e Sabayon. 🙂 Vezi și în comentariile articolului ăsta, mai ales cele spuse de V3n3RiX, responsabilul cu kernelul din Kogaion.
Aceeași problemă a fost și la mine, cînd am testat Kogaion v2 MATE beta linkul de pe desktop către canalul IIRC era incorect. N-am mai verificat și cel spre documentație pentru că n-aveam nevoie, știam deja cum să lucrez cu equo pentru că sunt pinguin Sabayon Linux de ceva ani și știam că wiki-ul Kogaion e 99,99% doar o traducere în romînă a celui din Sabayon Linux.
Ei vor să se desprindă complet de ebuild-urile Sabayon la generarea pachetelor binare cu molecule de aceea vor să uite faptul că la început erau doar un respin Sabayon. Posibil la tranziția de la Rogentos către Kogaion s-a decis asta. Le doresc succes dar e mult de muncă să le gestionezi și integrezi pe toate că sunt multe ebuild-uri în Gentoo. Deaia am fost neplăcut surprins să aflu că nu e deloc întîmplătoare oferta iso doar pentru Mate și Xfce, am vrut să instalez KDE într-o sesiune live și am aflat că nu e nimic interesant de instalat din KDE în repo-urile Kogaion Linux. Însă dacă vor să bibilească ei toate ebuild-urile Gentoo fără a folosi nimic din Sabayon în afară de Equo nu mă surprinde, e ceva normal la început cu o echipă mică de dezvoltatori.
Din moment ce au ales ca platforme de dezvoltare MATE și Xfce e clar că un obiectiv principal e consumul redus de resurse. Kernelul din sesiunea live e 100% monolitic, fără module, pentru a nu apare surprize la bootare însă se mișcă decent ca viteză iar consumul de resurse e și el mic.
Singura problemă e că, așa cum au spus și ei, sesiunea live e doar pentru a instala sistemul pe hdd care diferă de ce ai în sesiunea live. De exemplu partea de localizare e completă doar după ce instalezi pe hdd. Mie îmi place invers, sesiunea live să fie cît mai completă și la instalarea pe hdd să nu fie diferențe prea mari între ce ai bibilit în sesiunea live și ce ai instalat pe hdd. Chiar și Sabayon are restanțe mari în această direcție dar se descurcă mai bine ca Kogaion ... deocamdată
Felicitări și din partea mea. Am parcurs cu plăcere. chiar cu surprindere, textul, cu multitudinea etapelor și recunosc că-i prima oară când, după atâta vorbărie și reclamă în presă și pe RLUG, cu "Linux Românesc pentru Educație", aflu cu bucurie că totuși s-a făcut ceva, că nu erau doar "fumigenele" din presă...
Odată cu felicitările pentru testare și pentru modul critic de prezentare a etapelor, formulez și urarea/speranța ca lucrurile să nu se oprească aici, adică la "prima distribuție rrromânească ..."
Mulțumesc.
Multumim pentru obiectivitatea articolului!
O singura chestie ma framanta ... treaba cu boot de pe stick. Aplicatia Multisystem nu ne este familiara, o vom cerceta sa vedem ce nu ii convine. Dar cu unetbootin ar fi trebuit sa mearga ...
Ai boot-at cumva pe o masina reala cu (U)EFI? Daca da, asta ar fi o explicatie (avem un gandac mare si urat in grub). Daca nu, nu imi explic .. inca. Ceva detalii despre sistemul pe care s-a testat ar fi de mare ajutor ca sa mai ucidem ceva gandaci.
În primul rând, mi-a făcut plăcere să testez și să scriu despre Kogaion. 🙂
În al doilea rând, referitor la stick-ul USB: nu, nu am UEFI. Am încercat de 2 ori scrierea imaginii pe USB cu UNetbootin, dar fără succes la boot. Cum am spus și în articol, a mers doar cu gnome-disk-utility.
Sistem:
CPU: Pentium Dual-Core CPU E6500 @ 2.933GHz
GPU: GeForce 210
RAM: 4 GB
MB: Gigabyte G31M-ES2
Multumim de detalii. Se pare ca mai avem un gandacel in syslinux. O sa ne ocupam de el
Cu plăcere și spor la treabă!
Stim ca depozitul software nu are o colectie impresionanta de aplicatii...Momentan lucram de zor sa stabilizam distributia, pentru ca mai sunt mici lucruri care trebuiesc finalizate...odata cu lansarea versiunii finale, repo va fi inundat cu aplicatii pentru toate gusturile....
Iar cu rapiditatea, o cauza este baza Gentoo, dupa cum ai remarcat...O alta cauza este modul in care construim distributia, fiecare aplicatie in parte fiind compilata intr-un mediu izolat, mediu care ramane intotdeauna acelasi, asigurand o astfel o compatibilitate crescuta a aplicatiilor....Toate sunt compilate cu acelasi compilator si linkate folosind aceleasi biblioteci...Si o ultima cauza este chiar kernelul, care a fost special configurat pentru folosire desktop...Folosim un task scheduler diferit fata de ce ofera versiunea standard, folosim deduplicarea memoriei pentru a evita incarcarea inutila a acesteia, si folosim un algoritm diferit pentru accesarea fisierelor de pe disc...In plus este configurat special pentru procesoare multicore, sarcinile sunt balansate automat in mod egal pe fiecare nucleu si accesam memoria doar in mod uniform...spre deosebire de alte distributii care o acceseaza in mod neuniform...
Imi doresc sincer sa mergeti cat mai departe cu distributia asta. Sper ca, la lansarea versiunii finale, sa "inundati" depozitele cu software pt. toate gusturile. 🙂
Un lucru important care trebuie remediat (dupa stabilizare, software, etc.): documentatia. Nu puteti lasa distributia fara documentatie. Mi-ar placea un wiki cum e cel de la Arch.
Daca pot ajuta si eu cu ceva (in masura posibilitatilor si a priceperii, tinand cont ca nu sunt programator), nu trebuie decat sa dai un semn.
Spor la treaba!
Ah, si inca ceva (am scris si in articol): am vrut s-o pun pe un stick multiboot facut cu Multisystem (impreuna cu alte distributii - Lubuntu, Puppy, si altele), dar am primit mesajul ca nu poate s-o "scrie" pe USB. Poate ii dati de capat si vedeti ce-i lipseste ca sa fie "manevrata" de Multisystem.
O sa ma uit sa vad cum face multisystem ceea ce face...probabil trebuie creat un template, n-am idee...
Mi-a placut articolul! Bravo!
Mulțumesc pedntru apreciere.