München-ul a economisit peste 10 milioane euro folosind Ubuntu și software open source

München este al treilea oraș ca mărime din Germania, cu o populație de peste un milion jumătate de locuitori. Structura administrației locale numără mai mult de 33.000 de persoane, în jur de 16.000 dintre ei folosind computere în activitățile zilnice. Aceste calculatoare sunt dispuse în diverse locuri, utilizatorii lor având nevoi diferite. În 2001 existau 22 unități organizaționale, fiecare dintre ele controlând propria structură IT.

Cu Windows NT apropiindu-se de final, urmând la scurt timp și Windows XP, era nevoie de un upgrade pe scară largă; o alternativă care să satisfacă necesitățile orașului:

• Gamă largă de aplicații
• Interoperabilitatea cu alte platforme
• Suport hardware actualizat periodic
• Costuri de management scăzut
• Libertatea de a nu fi blocat de un singur furnizor

Software-ul open source nu a fost, neapărat, o alegere evidentă. Marea parte din software-ul folosit utiliza tehnologie Microsoft, de la macro-uri scrise în Visual Basic pentru Microsoft Office, la aplicații care necesitau obligatoriu Windows ca sistem de operare.

Fără niciun dubiu, pe termen scurt ar fi fost mai ușor pentru München să rămână cu Microsoft, dar după ample cercetări și analize ale efectelor, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, s-a luat decizia adoptării unei soluții open source. Urma alegerea tehnologiei specifice care să fie adoptată.

Din cauza complexității descrise, era clar că acest lucru nu înseamna o simplă migrare. Trebuia să fie o reorganizare a întregii infrastructuri IT a orașului.

Proiectul "LiMux" care urma să fie implementat s-ar fi întins pe mulți ani, nimic asemănător nemaifiind întreprins anterior. Neexistând precedent, nu s-au putut urma "cele mai bune practici", așa că proiectul trebuia să evolueze pe măsură ce era implementat. Fiind mulți bani publici în joc, era vital ca angajamentul părților interesate să fie asigurat și menținut - mai ales că ochii lumii IT erau ațintiți asupra lor.

 În acest timp, Microsoft a văzut acest proiect ca fiind un catalizator pentru migrații similare și a depus eforturi mari pentru a-l stopa. La un moment dat, chiar  CEO Microsoft, Steve Balmer, a venit în München pentru a discuta cu primarul pe această problemă.

Soluția

Primul pas al proiectului a fost Debian, în 2006. Dar era nevoie de un ciclu de actualizări mai previzibil și, cu o politică de cerere de ofertă pentru hardware nou la fiecare 4 ani, trebuia și promisiunea suportului pentru o gamă mai largă de dispozitive. Astfel, în 2009 München a trecut la Ubuntu.

Cu nevoia de a avea sprijin politic pe tot parcursul procesului de migrare, s-au folosit tot felul de bloguri și buletine de știri pentru a informa la timp părțile interesate. Au fost înființate și forumuri pentru a permite utilizatorilor și celorlalte părți interesate să își exprime îngrijorările și să pună întrebări. În acest mod, s-au gestionat corespunzător cerințele utilizatorilor, dezvoltându-se noi versiuni LiMux și testându-le înainte de a ajunge pe stațiile de lucru.

Rezultate

Până la sfârșitul lui 2012, proiectul LiMux și-a atins obiectivul principal: migrarea a 12.000 de stații de lucru la Linux (până în prezent s-au migrat cam 14.000 de calculatoare).

Trecerea de la software-ul proprietar Microsoft către cel open source a ajutat orașul să economisească mai mult de 10 milioane € - o cifră care reprezintă atât contractele cu firmele externe pentru implementarea soluțiilor, cât și investiția administrației orașului în instruirea propriilor specialiști. Până în 2012, s-au economisit numai cu licențierea de la Microsoft numai 6,8 milioane €!

Până în august 2013, costul întregului proiect a ajuns la 23 milioane €, comparativ cu un cost estimat de 34 milioane € doar pentru upgrade-ul la Windows 7 și achiziționarea de versiuni noi pentru Microsoft Office.

Potrivit lui Peter Hofmann, directorul de proiect al orașului Munchen:

"Proiectul LiMux /open source a fost unul lung și iterativ, dar după câțiva ani de funcționare a unei baze Linux așa de mari, ne-am dat seama că Ubuntu a fost platforma care satisface cel mai bine cerințele noastre. Combinarea costurilor reduse și a libertății oferite de software-ul open source, cu sprijin continuu pentru hardware-ul și aplicațiile de care avem nevoie, a fost unul dintre elementele esențiale care a contribuit la succesul acestui proiect. Cel mai important a fost sprijinul politicienilor noștri pe tot parcursul proiectului."

Traducere și adaptare după Ubuntu insights