Iar sunt îndrăgostit de Arch... 🙂 Săracul Xubuntu... de când am revenit la Arch Linux nu l-am mai vizitat decât vreo 5 minute acum 2 zile pentru actualizare...
Ei, asta e. Iată mai jos câţiva termeni specifici acestei minunate distribuţii - mai mult sau mai puţin, căci unii se regăsesc şi la alte distribuţii Linux.
ABS
Arch Build System (ABS) se foloseşte la:
- Pentru a recompila un pachet, pentru orice motiv.
- Crează şi instalează pachete noi din sursă pentru programe fără nici un pachet disponibil.
- Particularizaţi pachete existente pentru potrivirea nevoilor dumneavoastră (activarea sau dezactivarea opţiuni, patching).
- Recompilaţi întregul sistem, folosind compilator cu flaguri, "a la FreeBSD" (p.e cu pacbuilder).
- Curaţă şi instalează propriul kernel.
- Copiază modulele kernelului pentru kernelul personalizat.
- Uşor de compilat şi de instalat o nouă, veche, beta, sau de dezvoltare versiune a unui pachet, prin editarea versiunii în PKGBUILD.
ABS nu este necesar să se folosească în distribuţia Arch Linux, dar este util pentru automatizarea anumitor sarcini de sursa de compilare. Dacă nu compilaţi, nu-l instalaţi.
Arch Linux Archive
Arch Linux Archive (ALA), cunoscut în trecut ca Arch Linux Rollback Machine (a.k.a ARM), stochează imagini (snapshots) ale depozitelor software oficiale, imagini iso şi tarball-uri bootstrap (tarball - arhivă Tar în care este comprimat un pachet).
AUR
De Arch User Repository (AUR) am mai vorbit în celelalte articole dedicate Arch Linux. AUR este un depozit de software pe bază de contribuții din partea utilizatorilor Arch Linux. Conține descrieri ale pachetelor (PKGBUILD-uri) care pot fi construite cu makepkg folosind susa programului, apoi instalate cu pacman. AUR a fost creat pentru organizarea și distribuirea pachetelor de software noi și pentru a ajuta includerea mai rapidă a pachetelor populare în depozitul [community]. Acest document explică cum se poate accesa și utiliza AUR-ul.
Un număr mare de pachete noi care trec în depozite oficiale provin din AUR. În AUR, utilizatorii pot contribui cu propriile lor build-uri (acele PKGBUILD și fișierele aferente acestora). Comunitatea are posibilitatea de a vota pentru sau împotriva pachetelor din AUR. În cazul în care un pachet de software este suficient de popular -- cu condiția să aibă o licență compatibilă și să fie împachetat cum trebuie -- poate fi trecut în depozitul [community] (fiind direct accesibil de către pacman sau ABS).
Comunitatea depozitelor utilizatorilor Arch Linux (AUR) poate fi accesată aici.
bbs
Bulletin board system, dar în cazul Arch Linux reprezintă forumul de suport localizat aici. Folosiţi-l cu încredere!
community/[community]
Depozitul [community] conţine pachete de încredere pre-compilate construite de Utilizatorii de Încredere. Majoritatea pachetelor din depozitul [community] vin din AUR. Pentru a accesa depozitul [community] trebuie decomentată linia corespunzătoare în /etc/pacman.conf
.
core/[core]
Depozitul [core] conţine pachetele principale ale distribuţiei ARCH Linux. [core] conţine tot ceea ce este nevoie pentru a rula un sistem Arch Linux din linia de comandă.
Trebuie reţinut că lansările Arch Linux sunt simple snapshot-uri ale depozitului [core], şi sunt emise de obicei în prima jumătate a fiecărei luni.
custom/user repository
Oricine poate crea un depozit şi să-l pună online la dispoziţia celorlalţi utilizatori. Pentru a crea un depozit, este nevoie de un set de pachete şi o bază de date compatibilă cu pacman. Fişierele sunt găzduite online şi oricine îl poate folosi adăugându-l ca un depozit obişnuit în /etc/pacman.conf
.
Mai multe informaţii despre crearea unui depozit particularizat aici.
Dezvoltatori (Developers)
Sunt acei semi-zei care lucrează la îmbunătăţirea continuă a distribuţiei Arch Linux fără niciun fel de câştig material. Dezvoltatorii sunt surclasaţi doar de Judd Vinet şi Aaron Griffin, creatorii Arch. 🙂
extra/[extra]
Pachetele oficiale Arch sunt destul de puţine, dar depozitul extra adaugă o mulţime de programe care nu vor fi niciodată în depozitul de pachete core. Acest depozit se dezvoltă constant mulţumită implicării comunităţii. Aici se găsesc mediile desktop, managerele de ferestre şi programele uzuale.
initramfs
Vezi mkinitcpio
KISS
Acronim de la Keep It Simple, Stupid. Simplitatea este principiul de bază în Arch Linux.
makepkg
makepkg ne construieşte pachetele. makepkg citeşte datele cerute dintr-un fişier PKGBUILD. Tot ceea ce ne trebuie este platforma Linux, wget şi câteva scripturi necesare compilării. Avantaj: din momentul construirii scriptului, trebuie doar să rulăm makepkg, iar acesta se va ocupa de tot: descărcarea şi validarea fişierelor sursă, verificarea dependenţelor, construirea pachetului, instalarea pachetului, particularizare, generare meta-info, împachetare.
namcap
namcap este un instrument care analizează pachetele şi caută să descopere eventualele probleme ale acestora cu cele din Arch Linux, dar şi cu fişierele PKGBUILD. Poate aplica reguli unei liste de fişiere, fişierelor ca atare, sau individual fişierelor PKGBUILD.
pachet
Un pachet (package) este o arhivă care conţine:
- toate fişierele (compilate) ale unei aplicaţii;
- metadatele aplicaţiei, cum ar fi numele aplicaţiei, versiune, dependenţe...;
- fişierele instalate şi directive pentru pacman;
- (opţional) fişiere suplimentare create să ne facă viaţa mai uşoară, de exemplu un script start/stop.
Pacman, managerul de pachete din Arch, poate instala, actualiza sau şterge aceste pachete. Folosirea pachetelor în locul instalării prin compilare a programelor ne oferă următoarele avantaje:
- actualizare uşoară: pacman va actualiza pachetele existente în sistem imediat ce apare o versiune mai nouă;
- verificarea dependenţelor: pacman gestionează dependenţele în locul nostru, singurul nostru aport fiind menţionarea numelui programului, pacman ocupându-se de tot ceea ce trebuie (chiar şi de instalarea unor pachete suplimentare cerute de palicaţia dorită);
- dezinstalare uşoară: pacman are o listă cu toate pachetele din sistem; în acest fel, nu vor mai rămâne pachete uitate în sistem după ce ne hotărâm să dezinstalăm un program.
Package maintainer
Rolul unui întreţinător de pachete este să actualizeze pachetele la cea mai nouă versiune disponibilă în depozite. Termenul poate fi aplicat oricărui aspect de mai jos:
- unui dezvoltator al pachetelor de bază Arch Linux care se ocupă şi întreţine un pachet software într-un din depozitele oficiale (core, extra sau testing);
- un utilizator de încredere al comunităţii Arch Linux care menţine pachete software într-un depozit neoficial/nesuportat;
- un utilizator obişnuit care menţine un PKGBUILD şi fişiere sursă locale în AUR.
Cel care menţine/întreţine un pachet este, de regulă, cel care răspunde de acel pachet. Cei care s-au ocupat anterior de pachet pot fi menţionaţi într-o listă în PKGBUILD ca fiind contribuitori, împreună cu alte persoane care au avut anumite implicaţii în dezvoltarea/crearea acelui pachet.
pacman
Managerul de pachete pacman este una din caracteristicile principale care face ca Arch Linux să fie deosebit de alte distribuţii. El combină formatul binar simplu al unui pachet cu Arch Linux Build System. Ţinta pacman este de a face posibilă manipularea uşoară a pachetelor, indiferent că ele provin din depozitele oficiale sau sunt construite de de utilizator.
pacman menţine sistemul actualizat prin sincronizarea listei de pachete cu serverul principal. Modelul client/server permit utilizatorului să descarce şi să instaleze pachete cu o simplă comandă, completându-se ulterior de către pacman toate dependenţele solicitate.
Notă: pacman a fost scris de Judd Vinet, creatorul Arch Linux. Este folosit ca manager de pachete şi de alte distribuţii Linux: FrugalWare, Rubix, UfficioZero (în Italia, bazat pe Ubuntu), şi, desigur, de restul distribuţiilor care au la bază Arch Linux.
pacman.conf
Este fişierul de configurare pentru pacman. Este localizat în /etc
. Pentru mai multe detalii scrieţi man pacman.conf
într-un terminal.
PKGBUILD
PKGBUILD-urile sunt mici scripturi care ajută la construirea pachetelor în Arch Linux. Vezi Crearea pachetelor pentru mai multe detalii.
repository/repo
Depozitul (repository în engleză sau, prescurtat, repo) conţine pachete precompilate. Depozitele oficiale sunt împărţite în mai multe părţi pentru o întreţinere mai uşoară. Pacman foloseşte aceste depozite pentru a instala pachete. Un depozit poate fi local (de exemplu pe calculatorul vostru) sau la distanţă (remote) - în ultimul caz pachetele sunt descărcate înainte de a fi instalate.
RTFM
Este acronimul din expresia în limba engleză "Read The Fucking (sau Fine) Manual". Acest mesaj simplu este o replică generalizată către toţi cei care întreabă despre funcţionalităţi care sunt explicate extrem de clar în manual (manualul Arch Linux, în cazul nostru). Este folosit adesea pentru cei care nu depun nici cel mai mic efort să caute singuri soluţia şi vor totul mură-n gură.
Important: dacă cineva vă răspunde cu această expresie, nu intenţionează să vă jignească, ci doar îşi exprimă frustrarea când vede că nu intenţionaţi să depuneţi nici cel mai mic efort. Cel mai bun lucru pe care trebuie să-l faceţi atunci când vi se răspunde astfel: puneţi mâna şi citiţi manualul rerspectiv. Pentru a citi paginile de manual ale unui program, se foloseşte comanda:
man NUME-PROGRAM
Dacă nu găsiţi răspunsul în paginile de manual, folosiţi următoarele metode pentru a vă informa:
- căutaţi în wiki
- căutaţi pe forum
- căutaţi în listele de distribuţie
- căutaţi pe web
Reţineţi: aproape sigur cineva s-a mai lovit de problema voastră şi, probabil, deja s-a găsit o soluţie.
systemd
systemd este un manager al sistemului de iniţializare şi serviciilor din Linux. Serviciile sunt pornite în paralel, astfel încât scade considerabil timpul de încărcare a sistemului.
taurball
Arhiva tar PKGBUILD şi fişierele sursă locale sunt cerute de makepkg pentru a crea un pachet binar instalabil. Numele derivă de la fişierele tar încărcate în AUR, prin urmare "tAURball".
testing/[testing]
Este depozitul unde majoritatea pachetelor sau actualizările de pachete sunt ţinute înainte de a fi lansate prin depozitele oficiale, putând fi testate pentru depistarea anomaliilor şi găsirea actualizărilor de remediere. Prestabilit, este dezactivat la instalarea ARCH, dar poate fi activat editând fişierul /etc/pacman.conf
.
The Arch Way
Calea Arch este termenul care se referă la pricipiile de bază ale distribuţiei Arch Linux: simplitate, corectitudinea codului, centrare pe utilizator, transparenţă, libertate.
TU, Trusted User
Un Utilizator de Încredere (Trusted User) este cineva care menţine depozitul AUR şi [community]. Un Utilizator de Încredere poate muta un pachet din AUR în depozitul [community] dacă este votat ca fiind popular. Pentru ca cineva să ajungă Utilizator de Încredere este nevoie de votul majorităţii Utilizatorilor de Încredere existenţi.
udev
udev furnizează un director dinamic de dispozitive care conţine numai fişierele existente în sistem. El crează sau şterge nodurile fişierelor dispozitiv din directorul /dev
sau redenumeşte interfeţele reţelei. El primeşte actualizări de la kernel de fiecare dată când un dispozitiv este adăugat sau şters din sistem. În prezent, este adăugat pachetului systemd-tools.
wiki
Aici! Un loc unde se află documentaţia distribuţiei Arch Linux. Oricine poate adăuga sau şterge documentaţia.
Sursa: Arch terminology
wladypauly a zis
Bravo!! Fiind începător în ArchLinux, mi-am lămurit niște chestii. Ți-am spus și pe G+, Kubuntu și Mint+KDE stau pe tușă de ceva vreme... deși Arch s-a supărat puțin pe mine și n-a mai vrut să pornească niște programe, l-am „îndulcit” puțin și suntem din nou prieteni...
Bobses a zis
E tare Arch dacă ne-a făcut pe noi, vechi ubuntişti, să nu mai intrăm pe *Ubuntu. 🙂
Ice Alinutza a zis
Felicitări! Pentru un începător și poate nu numai precizările sunt bine venite și utile! Faci o promovare excelentă sistemului de operare LINUX! Respect! Personal folosesc Linux Mint însă am fost atras mereu de ce oferă Arch Linux!!! In opinia mea e o distribuție excelentă care implică ceva mai multe cunoștințe despre sistemele de operare linux sau mai multă "pasiune" în a dobândi cunoștințe noi sau în a te autodepăși pe tine și limitările unui sistem de operare! Mă faci curios și poate am să-l încerc! 🙂
Bobses a zis
Mulţumesc! Poţi să încerci să-l bagi în dual-boot cu Mint. Uite aici cum se face: http://www.bobses.eu/2015/10/31/cum-se-instaleaza-virtualbox-in-arch-linux/ Mare atenţie la partiţii (le faci înainte din Mint şi notezi cum se numeşte fiecare).
Dacă ai întrebări, am să-ţi răspund atât cât mă pricep. Dacă nu ştiu, căutăm împreună şi aflăm răspunsul. 🙂